Cateva idei pentru pensiunile din mediul rural (care nu sunt agroturistice) si pot apela programul doar pentru
ACTIVITATI
RECREATIONALE (AGREMENT) ce se pot realiza prin programele de 70.000
de euro total nerambursabi (70% avans si restul dupa 2-3 ani ) sau de
200.000 de euro cu 10% cofinantare.
Se pot accesa aceste
fonduri si fara a avea structura turistica de cazare sau alimentatie
publica , orice fermier care doreste sa isi extinda activitatea sau un
PFA, II, IF, SRL care doreste sa faca un proiect de agrement
Dar
daca exista pensiune agroturistica se poate moderniza, dota si apela
si la agrement sau chiar pensiune agroturistica noua si agrement
tel 0744384321
col(R)ing Balici Mihai
Bucuresti
-Astfel,
aici se incadreaza investitiile private in infrastructura turistica de
agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica
precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine,
achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari,
trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop
turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea
adaposturilor acestora, rafting etc.
-Construirea de piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie;
-Construirea de terenuri de sport;
-Crearea de porturi turistice, inclusiv debarcadere amplasate pe lacuri de agrement;
-Construirea
pârtiilor de schi (inclusiv construirea de instalaţii de transport pe
cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea
zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn
al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreţinerea
pârtiilor de schi);
-Construirea / dezvoltarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă;
-Amenajări specifice sporturilor nautice;
-Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
-Construirea de piste pentru cicloturism.
Activitati recreationale
In
perspectiva, orasul Novaci si in special zona turistia Ranca, se vor
dezvolta ca un centru important al turismului montan din Romania, un pol
al sporturilor de iarna, datorita existentei unui potential schiabil
generos si a unui cadru natural deosebit de atractiv.
Turismul montan. In perspectiva, orasul Novaci si in special zona
Ranca se va dezvolta ca un centru important al turismului montan din
Romania, un pol al sporturilor de iarna, datorita existentei unui
potential schiabil generos si a unui cadru natural deosebit de atractiv.
Turismul de sfarsit de saptamana este o forma de turism
din ce in ce mai apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind
sa-si petreaca weekendul in locuri nepoluate, departe de aglomeratia si
stresul marilor orase. Apropierea de municipiul Tg. Jiu, dar si pozitia
localitatii, in apropiere de DN 67, favorizeaza accesul unor importante
fluxuri dinspre capitala de judet sau dinspre alte orase mari, spre zona
submontana a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este in
evolutie continua.
Turismul pentru sporturi
extreme, o forma de turism cu adresabilitate preponderenta catre tanara
generatie, este din ce in ce mai mult practicata si in Romania. Zona
ofera suportul necesar pentru alpinism, parapanta, cicloturism,
motociclism, snowboard, motocross, deltaplan. Se cunosc deja cluburi din
Bucuresti, Cluj care organizeaza periodic trasee de cicloturism sau
motociclism pe DN 67C sau pe DN 7A.
Turismul rural
beneficiaza de toate oportunitatile pentru dezvoltare in satele
componente ale orasului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o
paleta variata de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 si prin
acesta, la doua drumuri europene de larga circulatie turistica,
existenta unor gospodarii rurale care pot intra in circuitul
agroturistic si al unor dotari tehnico–edilitare. Promovarea turismului
rural va asigura conservarea valorilor traditionale romanesti, o
dezvoltare durabila si echilibrata a zonei.
Turismul stiintific este sustinut de existenta unei arii protejate
forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetatorii
in domeniul stiintelor biologice.
Turism
etnocultural. Caracterul si traditia acestei zone a determinat pastrarea
de mestesuguri artizanale cu specific local, precum tesaturile
executate manual (costum popular, stregare oltenesti), cusaturi,
prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legaturi ale populatiei locale
cu „ungurenii” de peste munte din satele Marginimii Sibiului, si-au pus
amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit si transhumanta –
obiceiuri pastrate, din pacate, ce in ce mai putin, asupra traditiilor,
folclorului, graiului si a costumului popular. Existenta acestor
traditii etnoculturale arhaice, sustin practicarea turismului
etnocultural. Sarbatorile traditionale locale sunt legate preponderent
de sarbatorile religioase si de activitatile pastorale. De asemenea o
atractie importanta a zonei o reprezinta existenta unor edificii
istorice si culturale, a caror vizitare ofera o privire in detaliu a
arhitecturii, traditiilor si istoriei specifice zonei
Investitiile
din cadrul componentei B includ amenajarea unei saune, a unei sali de
fitness, a unei sali de primire cu spatiu special amenajat pentru
lectura (cu biblioteca), auditii muzicale si jocuri de societate.
Totodata, pensiunea va include si un salon cu expozitie de produse
certificate ca fiind produse traditionale de marca si unul recreational
dedicat jocurilor pentru copii.
Pe de alta parte, in
exteriorul constructiei sunt in curs de amenajare un teren de tenis,
doua terenuri de sport cu gazon si pentru copii, un loc de joaca in aer
liber. Printre serviciile de agrement, vor mai fi posibile si plimbarile
cu sania, rafting pe raul Dorna, sauna etc.
In vederea
promovarii culturii traditionale, la demisol, vor fi expuse obiecte
traditionale, realizate de mesteri populari din zona. Astfel turistii
vor putea admira canile, castroanele si oalele de lut, serviciile de
tuica, lingurile de lemn, cosuri, covoare taranesti, costume populare,
sfesnice, butoaie si mobilier taranesc. Interiorul acestui salon va fi
amenajat in stilul culturii traditionale moldovenesti.
Activitati recreationale
Ecoturismul
oferǎ posibilitaţi de experienţe în naturǎ ce duc la o mai bunǎ
ȋntelegere, apreciere și bucurie de a descoperi și ocroti natura și
cultura tradiţionalǎ localǎ, atât pentru vizitatori, cât și pentru
comunitatea localǎ.
Activitatile ce au la baza principiile
ecoturismului sunt: drumetiile, cicloturismul, echitaţia, observarea
pasarilor (birds waching). Dintre acestea, pe teritoriul Parcului
Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior exista posibilitatea de
observare si urmarire a pasarilor, în urmatoarele puncte: Lacul Brates,
Lacul Vlascuta, Amenajarea Vladesti, Lacul Pochina, Zona Sivita,
amenajarea Mata Radeanu. În fiecare din cele 7 puncte este amenajat câte
un turn de observare.
Complementar acestor posibilitati de
turism si agrement în natura, zona ofera si posibilitatea practicarii
unor forme de turism cultural (istoric, religios, etnofolcloric) în
localitatile ce se învecineaza cu Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului
în partea vestica. Localitatile limitrofe parcului poseda resurse
arheologice si istorice, plecând de la vestigiile ce dateaza din
paleoliticul final si urmele diverselor culturi (cultura Monteoru,
Gumelnita, Foltesti-Usatovo) si pâna la vestigiile si bisericile din
perioada medievala, moderna si contemporana. Majoritatea bisericilor
construite în localitatile din proximitatea Parcului Natural ”Lunca
Joasa a Prutului Inferior” au fost ridicate dupa unirea Moldovei cu Tara
Româneasca din 1859 si pâna lamarea unire din 1918. Cea mai veche
biserica este cea din Comanesti, comuna Cavadinesti, Biserica Sf.
Voievozi, datata 1796. O alta biserica veche, construita în 1828 din
valatuci, se afla în satul Chiraftei, comuna Mastacani, Biserica Sf.
Voievozi.
În satul Sivita, comuna Tulucesti, se afla un muzeu
de arta sateasca, numit "Vatra cu dor" al artistului popular Paul Buta,
iar la Cavadinesti a fost înfiintat un muzeu dedicat folclorului de pe
Valea Horincei.
În comuna Tulucesti, în aria protejata Padurea
Gârboavele, pe o întindere de 1.36 ha, Muzeul Satului reconstituie la o
scara mai mica o vatra de sat românesc care cuprinde patru
gospodariidin zona Cavadinesti, Mastacani, Corod si Cahul. Obiectele din
aceste case, de la vasele de lut, icoane, covoare, prosoape si pâna la
sanii si carute, detin o adevarata valoare patrimoniala prin modul de
realizare, dar si prin vechimea acestora, având în vedere ca cele mai
multe sunt din secolul XIX sau începutul secolului XX.
În
comuna Frumuşiţa poate fi vizitat Monumentul Eroilor din al doilea
razboi mondial, care a fost ridicat din initiativapublica. Ansamblul
Garii din Frumusita (statie de calatori, magazie de cereale, magazie de
marfuri) a fost realizat în 1909, iar astazi figureaza în Lista
monumentelor istorice din judetul Galati.
Comuna Oancea este
situată mult mai aproape de Cahul, decât de Galati sau Bârlad. Orasul de
dincolo de Prut se aflala doar 7 kilometri de Oancea. Pe langa cadrul
natural (lacuri, sălbăticie, păduri), merită vizitate: Biserica Sfântul
Gheorghe construita în 1923 si renovata în 2007, Biserica Adormirea
Maicii Domnului construita în 1824, Biserica Sfânta Treime construita în
anul 1998, alaturi de cele patru monumente istorice: Cimitirul Eroilor
cazuti în cel de-al Doilea Razboi Mondial, Troita lui Stefan Cel Mare si
Sfânt, Monumentul Eroilor cazuti în Razboiul pentru Independenta (1877)
si Primul Razboi Mondial (1916-1918), Monumentul Eroilor Onceni cazuti
în cel de-al Doilea Razboi Mondial. În cadrul sediului Primariei Oancea
se afla si sediul Centrului de Informare pentru Parcul Natural Lunca
Joasa a Prutului Inferior.
Pe lângă posibilităţile
de recreere, observare şi apreciere a naturii şi pe lângă activităţile
de lecţii deschise, acţiuni în aer liber, pescuit şi vânătoare, zona
oferă şi facilităţi în ceea ce priveşte realizarea de studii şi
cercetări privind resursele abiotice, flora şi vegetaţia, fauna, precum
şi posibilitati deosebite pentru educatie /informare a publicului larg
prin diversitatea ecosistemelor, bogatia de specii de plante si animale,
prezenta habitatelor înca nealterate sau foarte putin influentate de
prezenta omului.
