Cateva idei pentru pensiunile turistice din mediul rural - puteti accesa pana la 70.000 euro total nerambursabil

Cateva idei pentru  pensiunile din mediul rural (care nu sunt agroturistice)  si pot apela  programul  doar  pentru 

ACTIVITATI RECREATIONALE  (AGREMENT)  ce se pot realiza prin programele  de 70.000 de euro total  nerambursabi  (70% avans si restul dupa 2-3 ani ) sau de 200.000 de euro  cu 10% cofinantare.

Se pot accesa aceste fonduri si fara a avea  structura turistica de cazare sau alimentatie publica , orice fermier care doreste sa isi extinda activitatea sau  un PFA, II, IF, SRL care doreste sa faca un proiect de agrement 

Dar daca exista pensiune agroturistica  se poate  moderniza, dota si apela si la agrement sau  chiar pensiune agroturistica noua si agrement 

 

tel 0744384321

col(R)ing Balici Mihai 

Bucuresti

-Astfel, aici se incadreaza investitiile private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor acestora, rafting etc.

-Construirea de piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie;

-Construirea de terenuri de sport;

-Crearea de porturi turistice, inclusiv debarcadere amplasate pe lacuri de agrement;

-Construirea pârtiilor de schi (inclusiv construirea de instalaţii de transport pe cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi);

-Construirea / dezvoltarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă;

-Amenajări specifice sporturilor nautice;

-Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;

-Construirea de piste pentru cicloturism.

 Activitati recreationale

In perspectiva, orasul Novaci si in special zona turistia Ranca, se vor dezvolta ca un centru important al turismului montan din Romania, un pol al sporturilor de iarna, datorita existentei unui potential schiabil generos si a unui cadru natural deosebit de atractiv.

              Turismul montan. In perspectiva, orasul Novaci si in special zona Ranca se va dezvolta ca un centru important al turismului montan din Romania, un pol al sporturilor de iarna, datorita existentei unui potential schiabil generos si a unui cadru natural deosebit de atractiv.

               Turismul de sfarsit de saptamana este o forma de turism din ce in ce mai apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind sa-si petreaca weekendul in locuri nepoluate, departe de aglomeratia si stresul marilor orase. Apropierea de municipiul Tg. Jiu, dar si pozitia localitatii, in apropiere de DN 67, favorizeaza accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de judet sau dinspre alte orase mari, spre zona submontana a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este in evolutie continua.

               Turismul pentru sporturi extreme, o forma de turism cu adresabilitate preponderenta catre tanara generatie, este din ce in ce mai mult practicata si in Romania. Zona ofera suportul necesar pentru alpinism, parapanta, cicloturism, motociclism, snowboard, motocross, deltaplan. Se cunosc deja cluburi din Bucuresti, Cluj care organizeaza periodic trasee de cicloturism sau motociclism pe DN 67C sau pe DN 7A.

 Turismul rural beneficiaza de toate oportunitatile pentru dezvoltare in satele componente ale orasului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o paleta variata de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 si prin acesta, la doua drumuri europene de larga circulatie turistica, existenta unor gospodarii rurale care pot intra in circuitul agroturistic si al unor dotari tehnico–edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor traditionale romanesti, o dezvoltare durabila si echilibrata a zonei.

                Turismul stiintific este sustinut de existenta unei arii protejate forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetatorii in domeniul stiintelor biologice.

                Turism etnocultural. Caracterul si traditia acestei zone a determinat pastrarea de mestesuguri artizanale cu specific local, precum tesaturile executate manual (costum popular, stregare oltenesti), cusaturi, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legaturi ale populatiei locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Marginimii Sibiului, si-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit si transhumanta – obiceiuri pastrate, din pacate, ce in ce mai putin, asupra traditiilor, folclorului, graiului si a costumului popular. Existenta acestor traditii etnoculturale arhaice, sustin practicarea turismului etnocultural. Sarbatorile traditionale locale sunt legate preponderent de sarbatorile religioase si de activitatile pastorale. De asemenea o atractie importanta a zonei o reprezinta existenta unor edificii istorice si culturale, a caror vizitare ofera o privire in detaliu a arhitecturii, traditiilor si istoriei specifice zonei

Investitiile din cadrul componentei B includ amenajarea unei saune, a unei sali de fitness, a unei sali de primire cu spatiu special amenajat pentru lectura (cu biblioteca), auditii muzicale si jocuri de societate. Totodata, pensiunea va include si un salon cu expozitie de produse certificate ca fiind produse traditionale de marca si unul recreational dedicat jocurilor pentru copii.

Pe de alta parte, in exteriorul constructiei sunt in curs de amenajare un teren de tenis, doua terenuri de sport cu gazon si pentru copii, un loc de joaca in aer liber. Printre serviciile de agrement, vor mai fi posibile si plimbarile cu sania, rafting pe raul Dorna, sauna etc.

In vederea promovarii culturii traditionale, la demisol, vor fi expuse obiecte traditionale, realizate de mesteri populari din zona. Astfel turistii vor putea admira canile, castroanele si oalele de lut, serviciile de tuica, lingurile de lemn, cosuri, covoare taranesti, costume populare, sfesnice, butoaie si mobilier taranesc. Interiorul acestui salon va fi amenajat in stilul culturii traditionale moldovenesti.

Activitati recreationale

Ecoturismul oferǎ posibilitaţi de experienţe în naturǎ ce duc la o mai bunǎ ȋntelegere, apreciere și bucurie de a descoperi și ocroti natura și cultura tradiţionalǎ localǎ, atât pentru vizitatori, cât și pentru comunitatea localǎ.

Activitatile ce au la baza principiile ecoturismului sunt: drumetiile, cicloturismul, echitaţia, observarea pasarilor (birds waching). Dintre acestea,  pe teritoriul Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior exista posibilitatea de observare si urmarire a pasarilor, în urmatoarele puncte: Lacul Brates, Lacul Vlascuta, Amenajarea Vladesti, Lacul Pochina, Zona Sivita, amenajarea Mata Radeanu. În fiecare din cele 7 puncte este amenajat câte un turn de observare.

 Complementar acestor posibilitati de turism si agrement în natura, zona ofera si posibilitatea practicarii unor forme de turism cultural (istoric, religios, etnofolcloric) în localitatile ce se învecineaza cu Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului în partea vestica. Localitatile limitrofe parcului poseda resurse arheologice si istorice, plecând de la vestigiile ce dateaza din paleoliticul final si urmele diverselor culturi (cultura Monteoru, Gumelnita, Foltesti-Usatovo) si pâna la vestigiile si bisericile din perioada medievala, moderna si contemporana. Majoritatea bisericilor construite în localitatile din proximitatea Parcului Natural ”Lunca Joasa a Prutului Inferior” au fost ridicate dupa unirea Moldovei cu Tara Româneasca din 1859 si pâna lamarea unire din 1918. Cea mai veche biserica este cea din Comanesti, comuna Cavadinesti, Biserica Sf. Voievozi, datata 1796. O alta biserica veche, construita în 1828 din valatuci, se afla în satul Chiraftei, comuna Mastacani, Biserica Sf. Voievozi.

 În satul Sivita, comuna Tulucesti, se afla un muzeu de arta sateasca, numit "Vatra cu dor" al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadinesti a fost înfiintat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.

În comuna Tulucesti, în aria protejata Padurea Gârboavele, pe o întindere de 1.36 ha, Muzeul Satului reconstituie la o scara mai mica o vatra de sat românesc care cuprinde patru gospodariidin zona Cavadinesti, Mastacani, Corod si Cahul. Obiectele din aceste case, de la vasele de lut, icoane, covoare, prosoape si pâna la sanii si carute, detin o adevarata valoare patrimoniala prin modul de realizare, dar si prin vechimea acestora, având în vedere ca cele mai multe sunt din secolul XIX sau începutul secolului XX.

În comuna Frumuşiţa poate fi vizitat Monumentul Eroilor din al doilea razboi mondial, care a fost ridicat din initiativapublica. Ansamblul Garii din Frumusita (statie de calatori, magazie de cereale, magazie de marfuri) a fost realizat în 1909, iar astazi figureaza în Lista monumentelor istorice din judetul Galati.

Comuna Oancea este situată mult mai aproape de Cahul, decât de Galati sau Bârlad. Orasul de dincolo de Prut se aflala doar 7 kilometri de Oancea. Pe langa cadrul natural  (lacuri, sălbăticie, păduri), merită vizitate: Biserica Sfântul Gheorghe construita în 1923 si renovata în 2007, Biserica Adormirea Maicii Domnului construita în 1824, Biserica Sfânta Treime construita în anul 1998, alaturi de cele patru monumente istorice: Cimitirul Eroilor cazuti în cel de-al Doilea Razboi Mondial, Troita lui Stefan Cel Mare si Sfânt, Monumentul Eroilor cazuti în Razboiul pentru Independenta (1877) si Primul Razboi Mondial (1916-1918), Monumentul Eroilor Onceni cazuti în cel de-al Doilea Razboi Mondial. În cadrul sediului Primariei Oancea se afla si sediul Centrului de Informare pentru Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.

Pe lângă posibilităţile de recreere, observare şi apreciere a naturii şi pe lângă activităţile de lecţii deschise, acţiuni în aer liber, pescuit şi vânătoare, zona oferă şi facilităţi în ceea ce priveşte realizarea de studii şi cercetări privind resursele abiotice, flora şi vegetaţia, fauna, precum şi posibilitati deosebite pentru educatie /informare a publicului larg prin diversitatea ecosistemelor, bogatia de specii de plante si animale, prezenta habitatelor înca nealterate sau foarte putin influentate de prezenta omului.